Presedinte al Academiei Romane din 2006, fost rector al a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj Napoca si profesor universitar la doar 36 de ani Ionel Haiduc a descoperit si dezvoltat un nou univers in chimie. Anul acesta detine functia de presedinte al Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

"Reprofesionalizarea Romaniei II vine cu sugestii practice"

Ce inseamna activitatea IPID pentru societatea romaneasca?

Membrii Consiliului Director IPID sunt toti persoane implicate in societate, fiecare incercand sa ne aducem contributia pe fragmente. Acest Institut de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare trebuie insa sa se concentreze pe cateva lucruri de perspectiva mai indelungata. Politicienii lucreaza pe cicluri electorale care adeseori schimba intreaga structura si constructie si este nevoie de institutii care sa aiba continuitate. In plus IPID este si un instrument foarte bun pentru a conecta oamenii din sfere diferite, cum sunt cele stiintifice si politice dar care nu pot exista si functiona unele fara altele.

Si care sa pastreze continuitatea si sa le reaminteasca politicienilor prioritatile.

Da, sa le reaminteasca, sa urmareasca hotararile luate intr-o legislatura daca sunt utile si daca este necesar sa fie continuate. Aici intervine rolul IPID-ului. Si Academia Romana are acest rol, aici se afla competenta stiintifica, informatia necesara care trebuie sa stea la baza luarea unor decizii politice corecte. Si mai ales Academia este perena. Deaceea in Consiliul Stiintific al IPID-ului s-a preferat sa fie inclusi membrii ai Academiei si nu alti oameni care puteau sa fie deasemenea competenti. Continuitatea a fost argumentul principal.

Pe 11 martie se lanseaza la Academia Romana raportul "Sansa Romaniei: oamenii Reprofesionalizarea Romaniei II". Ce noutati aduce acesta si ce importanta credeti ca are?

Acest raport concretizeaza niste idei si concluzii si vine cu recomandari care lipseau din "Reprofesionalizarea Romaniei", primul raport care a fost mai mult o analiza, un inventar. Acum venim cu o concretizare pe domenii si cu sugestii practice. Important este ca aceste documente sa fie citite de cei carora le sunt utile.

Raportul subliniaza ca sansa Romaniei sta in potentialul uman despre care nu s-a vorbit pana acum mai deloc. Cum vor deveni romanii constienti de asta? Cum pot fi motivati sa devina profesionisti?

Aceasta este o chestiune foarte importanta si foarte greu de solutionat. Procesul trebuie sa inceapa din scoala cu atragerea tinerilor catre acele domenii care sunt importante pentru societate. Foarte multi copii insa, nu se mai indreapta spre domeniile stiintifice. De altfel aceasta este o criza generala si in Europa si in toate tarile dezvoltate. Tinerii se indreapta spre profesii aducatoare de castig, spre stiinte economice, juridice care sunt poate si mai usor de abordat iar pasiunea pentru stiintele exacte si pentru unele dintre stiintele sociale este in scadere. Trebuie inceput prin cultivarea in randul tinerilor, a curiozitatii, a interesului pentru stiinta si a unei discipline care se erodeaza tot mai mult.

Ce putem face?

Numai educatie, dar educatia nu da rezultate de pe azi pe maine, este un proces care este de durata. Tanara generatie este insa mai constienta de interesele personale - probabil si asta e rezultatul unei anumite educatii - decat de interesele generale. Nu mai exista ceea ce am putea numi spirit de sacrificiu sau dorinta de a fi util. De exemplu, putini sunt acei studentii care spun ca vor sa faca medicina pentru a descoperi ceva sau ca sa fie utili oamenilor.

"Pentru ca deciziile importante sa nu fie luate dupa ureche este necesar ca politicienii sa comunice cu sfera stiintifica"

Cum poate influenta comunitatea stiintifica decizia politica?

Influentele se pot manifesta numai prin informatie iar decizia o pot lua numai factorii politici. Dar pentru ca deciziile importante sa nu fie luate dupa ureche este necesar ca politicienii sa comunice cu sfera stiintifica. In domenii ca incalzirea globala, energie, siguranta alimentara, protectia mediului nu poti sa iei decizii fara sa ai informatia care sa iti asigure o viziune pe termen lung.

A existat o receptivitate din partea sferei politice catre recomandarile lumii stiintifice?

Eu cred ca exista receptivitate. Cand aceste puncte de vedere bazate pe stiinta sunt bine argumentate, fundamentate si exprimate clar si pe scurt ele isi ating scopul.

Cum ii convingem pe politicieni, ministerul de finante, pe parlamentari ca cercetarea fundamental este necesara pentru Romania nu un lux?

Bugetul de stat si anul acesta si in anii anteriori a finantat cercetarea fundamentala. Aceasta este sursa de cunostiinte fara de care nu se poate face cercetare aplicata. Nici nu se poate asimila o tehnologie noua daca nu ai cunostiintele de baza. Dar si aceasta este o scoala si poate cea mai buna scoala de pregatire a resurselor umane de nivel superior. Plus ca este si o sursa de prestigiu. Cercetarea este monitorizata la nivel international si fie ca ne place sau nu suntem pusi in diverse ierarhii si statistici.Nu e totuna daca esti in urma unor tari mai mici sau esti in randul tarilor cu care vrei sa te compari. Daca aceste lucruri sunt clar si convingator exprimate cred ca politicienii vor fi receptivi. Si oamenilor de stiinta le revine aici un rol. Sunt unii care spun ca nu se pot cobori la nivelul publicului dar este foarte important ca oamenii de stiinta sa explice pentru toti oamenii ce inseamna cunoasterea si care sunt riscurile unor situatii care se intrevad in viitor.

Care este specificul cercetarii stiintifice in tarile dezvoltate fata de Romania. Finantarea, motivatia, politicile de cercetare?

Toate acestea. In primul rand conditiile. In prezent exista niste centre de excelenta pe stiinte exacte. Cercetarile sociale raman mai la urma dar din pacate si cercetarile in biologie si medicina. In tarile avansate stiintele vietii sunt domeniile cele mai cultivate si sprijinite. Tarile in curs de dezvoltare sau cu dezvoltare medie contribuie mai mult in domeniu fizicii, al chimiei, al matematicii, al stiintelor de baza. Secolul trecut a fost secolul fizicii si al chimiei si noi inca venim de acolo.

"Ar trebui cultivate elitele identificate in tara si in strainatate"

Daca exista realizari stiintifice in Romania acestea nu apar in mass media. Si daca aceste descoperiri nu sunt cunoscute de publicul larg nici tinerele generatii nu vor afla de ele, nu vor stii cat de important si prestigios este pentru un om sa faca o descoperire stiintifica.

Vedeti, la inceputul anului a decedat un membru al Academiei, academicianul Constantinescu. Despre el s-a scris foarte putin, nimeni nu stie cu ce a contribuit la stiinta, in schimb pagini intregi au fost dedicate unor criminali. Atunci, cine e mai cunoscut in public? Cand tinerii iau premii la olimpiada apare un mic anunt cu precizarea unor date dar apoi nimeni nu mai urmareste sa ii sutina, nu mai auzim nimic despre acesti copii.

Avem talente, dar mobilitatea fortei de munca si invatarea limbilor straine presupun stabilirea specialistilor in tarile care le ofera cele mai bune conditii.

Este adevarat, cei mai buni tineri ai nostri lucreaza in strainatate. Cunosc trei chimisti exceptionali care daca ar fi in tara ar fi probabil membri corespondenti ai Academiei. Ei au castigat granturi mari in Uniunea Europeana de milioane de Euro si lucreaza in prezent in Franta si Germania. Avem si noi nevoie sa cream conditii care sa ii atraga pe acesti tineri talentati. Desi stiinta este internationala, se pune si o eticheta nationala pe cercetarea stiintifica. Am constatat in ultimele vizite in strainatate, ca tari despre care s-a vorbit mai putin, cum sunt Iranul, Coreea de Sud, ca sa nu mai vorbim de China au preocupari serioase in cercetarea moderna. In Iran, ce-i drept, sunt resurse financiare dar surpriza provine din faptul ca o tara bazata pe fundamentalism religios manifesta interes pentru stiinta. In Coreea de Sud in anii '60, conducerea politica, desi nu democratica, a constatat ca in tara existau doar vreo 60 de doctori in stiinte iar in SUA lucrau peste 600 de coreeni cu doctorate in stiinte. Atunci au luat niste masuri neasteptate, au oferit specialistilor din strainatate conditii de lucru si de trai si au reusit sa readuca carcetatorii in tara lor. Creandu-le conditiile necesare acestia au putut sa faca cercetare fundamantala si aplicata iar astazi Coreea de Sud este prezenta pe piata internationala cu produse de conceptie proprie in electronica sau industria automobilelor.

In ce masura putem face ceva asemanator?

Greu, foarte greu. Ar trebui cultivate elitele identificate in tara si in strainatate. Sunt multi care ar veni pentru ca un adevarat cercetator nu te intreaba mai intai ce salariu i se ofera ci ce conditii de lucru i se ofera. Dar se fac pasi. Accesul la articolele stiintifice a sporit deja de anul trecut cand s-au facut abonamente la revistele stiintifice de top.

"Prin cercetare se poate contribui la reducerea efectelor crizei"

Ati identificat 6 puncte forte ale cercetarii in Romania, toate se refera la potential si 13 puncte slabe toate referindu-se la sistem, resurse si rezultate. Avem libertate, avem oportunitati, avem sprijin financiar pe anumite proiecte. Ce facem cu toate acestea?

Cu toate acestea trebuie sa dezvoltam poli de excelenta. Astfel functioneaza cercetarea romaneasca, cu oaze intr-o mare de mediocritate. Banii exista dar fara o selectie.Fara analiza unui proiect de cercetare si a rezultatelor, nemaivorbind de alocarea fondurilor pe criterii subiective nu vom avea rezultate. Este nevoie sa cultivam excelenta, sa cultivam elitele. Uniunea Europeana spune fara echivoc ca sprijina cercetarea de excelenta ca orientare a tematicii, ca abordare a problemelor noi, de actualitate si masurata prin ceva.

Cum se face in Romania legatura intre inovatie si dezvoltare economica?

O buna parte din industria noastra apartine acum unor mari companii straine care sunt putin interesate de cercetarea locala. Cinste exceptiilor, celor care si-au creat in Romania centre de cercetare. O firma franceza de automobile are asa ceva dar in general investitorii vin cu tehnologiile lor iar cercetarea noastra aplicativa nu are comenzi. E foarte greu sa creezi un produs nou pe care sa il lansezi pe o piata deja ocupata cu produse de inalta performanta.

Ce domenii ale cercetarii ar trebui stimulate mai ales pentru a depasi aceasta perioada critica?

Prin cercetare se poate contribui la reducerea efectelor crizei mai ales daca noi am reusi in Romania sa gasim o nisa in economia si comertul international in care sa venim cu produse de conceptie romaneasca, inovative, protejate ca branduri. Economistii ar putea sa spuna ceva despre perspectivele pe termen mediu iar in domeniile tehnice este greu de intrat pe piete.

Exista suficienta dorinta in Romania de a recunoaste si sprijini excelenta?

Ma tem ca nu. La noi e foarte greu ca cineva sa recunoasca si faptul ca un coleg este mai bun decat el.

Ce mesaj adresati politicienilor odata cu lansarea acestui raport?

Haideti sa ne intalnim mai des, sa comunicam si sa fim mai utili unii altora.